La prima vedere, politica monetara a Bancii Nationale in 2004 pare asezata intr-un grafic al predictibilitatii. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma la sfarsitul anului trecut ca in a doua parte a La prima vedere, politica monetara a Bancii Nationale in 2004 pare asezata intr-un grafic al predictibilitatii. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma la sfarsitul anului trecut ca in a doua parte a anului 2004, dobanzile vor intra din nou pe un trend descendent, dupa ce, pe ultima suta de metri a anului 2003, s-au intors din drum, inscriindu-se neasteptat pe un trend crescator. La randul sau, guvernul da non-stop asigurari ca "va face totul" pentru ca inflatia pe 2004 sa scada la 9 la suta (de la circa 15 la suta cat se estimeaza ca va fi la finele anului 2003). Deci, daca ar fi sa luam in calcul doar declaratiile oficiale, dobanzile vor scadea in 2004, tinand pasul cu inflatia. Exista, insa, cel putin cateva elemente care induc evolutiei dobanzilor o doza de impredictibilitate. In primul rand, 2004 este un an electoral ce debuteaza intr-o suita de constrangeri - deficitul extern a sarit cu mult din grafic, iar tinta unei inflatii de 9 la suta este ombilical legata de cat si cum se va face reforma. In al doilea rand, sa nu uitam ca politica dobanzilor nu a fost prea coerenta nici in 2003, chiar daca acesta a fost "numai" un an preelectoral. La inceputul anului trecut, guvernatorul bancii centrale ii indemna pe bancheri sa nu mai coboare dobanzile la depozite si sa incerce, in schimb, sa mai reduca dobanzile la credite. Mugur Isarescu avertiza atunci ca bancile comerciale care vor incerca sa coboare nivelul dobanzilor la depozite ar putea avea probleme pe viitor si a explicat ca o scadere a dobanzilor la depozite sub nivelul inflatiei va descuraja populatia si societatile sa-si mai depuna banii la banci, motiv pentru care bancile vor avea mai putini bani pentru creditarea