Mai sunt cretini care cred ca pagina de loisir a unei publicatii reprezinta apendicele care, daca este, nu deranjeaza, iar daca se cere (atentie la se si la cere!), se extirpa. Uita acesti cretini cum alergau dupa balonul de oxigen numit fapt divers, nota sportiva, stiati ca, o caricatura, o epigrama, un rondel, in scrobita “Scanteia” care era plina de ceausistele pogoane de inutilitati. Astazi se invoca altceva: era un subiect prea serios (primirea in NATO, alegerile, bilantul, vizita unui VIP etc.) ca sa mai lasam pagina (rubrica) de umor! Ca si cand umorul, mozaicul, cultura, loisirul sunt incompatibile cu textele lalaite si labartate, cu paginile pline de stereotipii (mesaje, declaratii, alocutiuni) pe care nu le citeste nimeni si care fac, daca fac, o proasta imagine. Oare cand vor ajunge acesti “seriosi” obedienti de tip Lache-Mache-Trahanache sa-nteleaga ca umorul (si satira, desigur) sunt elemente de seriozitate maxima si, oricum, superioare reportajelor tamaietoare ale unor sefi de care depinde perpetuarea speciei de cretinoizi cu obiectul muncii numit impropriu presa? In aceste conditii, (clientelism, cretinatate, cacialma democratica), niciodata. Mai sunt cretini care cred ca pagina de loisir a unei publicatii reprezinta apendicele care, daca este, nu deranjeaza, iar daca se cere (atentie la se si la cere!), se extirpa. Uita acesti cretini cum alergau dupa balonul de oxigen numit fapt divers, nota sportiva, stiati ca, o caricatura, o epigrama, un rondel, in scrobita “Scanteia” care era plina de ceausistele pogoane de inutilitati. Astazi se invoca altceva: era un subiect prea serios (primirea in NATO, alegerile, bilantul, vizita unui VIP etc.) ca sa mai lasam pagina (rubrica) de umor! Ca si cand umorul, mozaicul, cultura, loisirul sunt incompatibile cu textele lalaite si labartate, cu paginile pline de stereotipii (mesaje, declaratii, alocutiuni) pe care nu