Presa a interpretat publicarea celui de-al doilea sondaj ca un raspuns politic. Doua gazete cu o influenta publica remarcabila au ales titluri semnificative in acest sens: "Dupa sondajul CURS in mediul urban, IMAS contraataca" (Adevarul, miercuri 24 decembrie 2003, p. 10), respectiv, "Razboiul sondajelor" (Evenimentul zilei, miercuri 24 decembrie 2003, p. 7), cel de-al doilea cotidian notand, in cuprinsul articolului, ca IMAS, "condus de Alin Teodorescu, aflat in colaborare cu guvernul Nastase intr-un program al Bancii Mondiale" a publicat sondajul pentru a contrazice datele CURS, in care "Alianta PNL-PD invingea PSD-ul".
Aceste notatii sunt grabite. Ele nu fac bine nici institutiilor de sondaje, nici presei, nici partidelor. Presupunerea ca exista "razboaie" intre contractantii sondajelor nu aduce o informatie precisa; ea este, apoi, foarte putin relevanta in comparatie cu ceea ce "terenul" cercetat da la iveala. Exista, in fine, o problema de incredere: sociologii nu vor oferi date mai precise daca sunt mereu suspectati ca triseaza sau ca fac jocuri politice. Fiind parte a dispozitivului democratic din societatile de astazi, discursurile sondajelor au nevoie de increderea publicului pentru a deveni mai rafinate si mai utile cetateanului. Specialistii in sondaje incorecti trebuie sa fie, la fel ca si politicienii incapabili, eliminati de rezultatele de la urne, nu de suspiciunile generalizate. Mai utila decat negarea unora prin celelalte, ar fi considerarea datele celor doua cercetari impreuna.
Doua mi se par a fi observatiile care pot fi facute pe marginea cercetarilor CURS si IMAS. Prima dintre ele: mediul urban este diferit de esantionul national. Astfel, daca - potrivit CURS - Alianta PNL-PD are in mediul urban 35%, la nivel national ea nu are - potrivit IMAS - decat 27,1% dintre intentiile exprimate. Diferente semnificative mai apar doar in ca
