- Istoric - nr. 2 / 6 Ianuarie, 2004 Apararea suveranitatii si unificarea sub acelasi sceptru a tuturor partilor de Tara Romaneasca au constituit, in Evul Mediu, obiectivele fundamentale, urmarite cu staruinta, prin programul politic de domnie de dinastii romani _ dovada fiind insasi titulatura adoptata de voievozii Tarii Muntenesti de domni "a toata Tara Romaneasca". Aceasta a constituit, prin urmare, o sarcina mostenita si de catre Mircea cel Batran o data cu tronul de la inaintasii sai Basarabi. Fiu al lui Radu I (cca 1377-1383), "Maretul voievod", care a aparat cu armele "tara" Severinului in fata agresiunii ungare, nepot prin mama sa, Ana (calugarita Calinichia), al fauritorului statului romanesc dintre Dunare si "Marea cea Mare" (Tara care ii poarta numele _ Dobrogea), Dobrotita (1348- 1386) si inrudit indeaproape cu dinastii sarbi si tarul romano-bulgar de Diiu (Vidin), Ioan Sracimir (cca 1356-1396), Mircea s-a nascut pe la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului XIV. Anii in care s-a format ca viitor conducator, diplomat si om de arme, in spiritul traditiilor stravechi de lupta ale poporului roman, au coincis cu epoca de afirmare pe plan politico-militar, ca factor perturbator de prima importanta in sud-estul Europei, a tanarului stat otoman, sub emirii Orhan Gazi (1326 _ cca 1362) si Murad I Hüdavendigar (cca 1362-1389). Asociat la domnie, inainte de 1385, de catre Dan I, Mircea avea sa-si asume sarcina conducerii destinelor neamului in conditiile in care, la 23 septembrie 1386, fratele sau a cazut la datorie, aparand, prin forta unita a tuturor romanilor munteni si dobrogeni, "vlahia" dunareana a Dristorului (Silistrei), atacata de tarul bulgar Ivan Sisman (1371-cca 1394) si aliatii sai otomani. Ramas, dupa data amintita, ca "singur stapanitor" in scaunul de la Arges, Mircea si-a precizat programul politic, declarandu-se hotarat, intr-unul dintre