Viata la tara
Fata de acum zece ani, peste 14.000 de persoane au renuntat la oras Una dintre tristele concluzii ale recensamantului anului 2002 a fost aceea ca "Romania trece printr-un proces de dezurbanizare". Mai pe romaneste, asta inseamna ca o parte a populatiei care traia la oras a lasat balta confortul proverbial pe care-l ofereau cutiutele de chibrituri numite apartamente, pentru a se deda traiului (presupus) bucolic al vietii la tara. In cifre, acest indicator al recensamantului demonstreaza ca multi constanteni s-au intors de unde au plecat cand erau tineri, dupa ce au consumat aventura traiului la oras si dupa ce participasera in masa la fenomenul invers, urbanizarea. Astfel, procentul de 1,6 la suta al constantenilor care au lasat orasul pentru sat reprezinta, comparativ cu recensamantul din anul 1992, o nedorita crestere a numarului locuitorilor din mediul rural. In total, 47,3 la suta din populatia judetului Constanta locuieste acum la tara si sunt "sperante" ca la urmatorul recensamant, daca mergem tot asa (si mergem, dupa cum o arata preturile la intretinere, la mancare, la benzina, la servicii, la orice, in general), se va dovedi ca mai mult de jumatate dintre constanteni s-a ruralizat. Trist record, pentru ca in statele civilizate cel mult 10 (zece!) la suta dintre locuitori stau la tara, dupa cum arata statisticile, restul ducand trai de oras. Ramasi fara slujbe ori incercand supravietuirea cu salarii de mizerie, pensionati inainte de vreme, pe doi lei, si nevoiti sa exercite un soi de civism care-i obliga moral sa-si achite intai facturile la intretinere, electricitate si telefon, si abia apoi, daca ramane ceva, sa-si mai cumpere medicamente si mancare, multi constanteni au crezut ca satul din care plecasera cu ani in urma poate fi o alternativa. Si-au vandut apartamentele sau le-au lasat copiilor, au incasat, daca a fost rost, niscaiva s
