Cresterea viermilor de matase va fi subventionata de stat

In anul 1989, statisticile sericicole internationale plasau Romania pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa * Daca in acelasi an, in Romania se produceau peste 1900 de tone, in anul 2003 productia de-abia a atins doua tone * MAPAM a cuprins in bugetul pe anul 2004 un ajutor de 20.000 lei pentru un kilogram de gogosi de matase predat, prin intermediul unei sponsorizari Sericicultura are in Romania o traditie de peste 500 de ani, matasea bruta fiind cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata fiind folosita in obtinerea traditionalelor marame, esarfe si a altor obiecte de vestimentatie populara. Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica si cu pH neutru. Sericicultura nu necesita investitii mari, iar tehnologia de crestere a viermilor de matase nu este complicata. Orice persoana care are in apropiere o sursa de hrana pentru viermi (duzi in curti, pe marginea drumurilor, in plantatii intensive etc.) poate ca, pe langa ocupatia de baza sa produca gogosi de matase intr-o perioada de 30-35 de zile.In tara noastra, sericicultura a luat o amploare deosebita dupa anul 1974, o data cu elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate. In anul 1989, statisticile sericicole internationale plasau Romania pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa, tara noastra fiind printre statele fondatoare ale Comisiei Sericicole Internationale, cu sediul la Lyon - Franta, aceasta ramura fiind considerata politica agricola de stat. In perioada anilor 1990-2003, sericicultura a cunoscut in Romania un declin accentuat, pe fondul tranzitiei la economia de piata si al recesiunii economice. Astfel, desi prin HG 199/1990 s-au infiintat 20 de societati comerciale in domeniul sericiculturii reunite