Astazi, la Sfantu Gheorghe, are loc sedinta Consiliului National Secuiesc. Sunt asteptate 180-200 de persoane, care vor dezbate si adopta Statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc. Acesta va fi Astazi, la Sfantu Gheorghe, are loc sedinta Consiliului National Secuiesc. Sunt asteptate 180-200 de persoane, care vor dezbate si adopta Statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc. Acesta va fi inaintat, la mijlocul lunii februarie, Parlamentului de la Bucuresti. Documentul revendica autonomia teritorial-administrativa pe criterii etnice a Tinutului Secuiesc. Acesta ar urma sa cuprinda toate localitatile in care populatia majoritara este constituita din secui. Vor fi inglobate cele opt scaune istorice secuiesti: Kezdi (cu resedinta la Targu Secuiesc), Orbai (Covasna), Sepsi (Sfantu Gheorghe), Ciuc (Miercurea-Ciuc), Odorhei, Gheorgheni, Mures (Targu Mures) si Miklosvar-Bardocz (Baraolt). Dupa aprobarea Statutului la Bucuresti, ar urma sa aiba loc alegeri libere, menite sa desemneze prin vot direct si secret un Consiliu de Autoadministrare, pe post de parlament regional. Acesta ar trebui sa exercite autoritatea publica in Tinutul Secuiesc, sa organizeze institutii proprii de autoadministrare, sa adopte ordonante valabile pe plan regional in domeniul culturii, invatamantului, folosirii limbii materne, cultivarii traditiilor istorice, pastrarii patrimoniului cultural. Legile adoptate la Bucuresti ar continua sa-si faca insa efectele in zona. Statutul precizeaza limpede ca aceasta regiune este parte integranta a Romaniei, infiintarea sa neafectand integritatea sau suveranitatea tarii. Consiliul de Autoadministrare desemneaza o Comisie de Autoadministrare cu atributii executive, un soi de miniguvern. Regiunea va avea si un presedinte propriu cu competente in domeniul raporturilor cu statul roman ori cu alte regiuni europene. Proiectul Statutului de autonomie, dupa cum spunea Feren