Visul radicalilor maghiari, autonomia judetelor Harghita, Covasna si Mures, incepe sa prinda contur. Reprezentantii asa-ziselor scaune secuiesti au adoptat in unanimitate, sambata, la Sfantu Gheorghe, Visul radicalilor maghiari, autonomia judetelor Harghita, Covasna si Mures, incepe sa prinda contur. Reprezentantii asa-ziselor scaune secuiesti au adoptat in unanimitate, sambata, la Sfantu Gheorghe, un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc. Este prima initiativa legislativa coerenta referitoare la autonomie, realizata dupa unsprezece ani de la incercarea esuata de a promova, in cadrul UDMR, un astfel de proiect. De data aceasta, Uniunea nu a mai participat la dezbateri, chestiunea fiind transata in afara ei, de catre Consiliul National Secuiesc (CNS), organizatie infiintata, anul trecut, de catre durii din UDMR. In februarie, proiectul de lege va fi depus la Parlament, dar initiatorii sunt suficient de realisti pentru a nu spera sa fie vreodata adoptat. Cum ar putea legislativul de la Bucuresti sa aprobe infiintarea unui Parlament si a unui Guvern pe criterii etnice, cand a fost nevoie de peste un deceniu ca sa consimta ca minoritatile sa-si poata folosi limba materna in administratia locala si in Justitie?! Cum sa accepte ca trei judete din centrul tarii, locuite si de romani, sa se constituie intr-o enclava cu politie proprie si un alt presedinte, care sa reprezinte Secuimea in raport cu restul Romaniei si restul lumii, cand Constitutia recent adoptata prin referendum vorbeste despre statul national, suveran, unitar si indivizibil?! Separatistii maghiari stiu ca asa ceva este de neconceput, ca proiectul lor ar putea nici sa nu intre in discutie si chiar sprijinul parlamentar al UDMR sa nu existe. Cu toate acestea, autonomia Tinutului Secuiesc nu este pentru ei o cauza pierduta: ceea ce nu se poate obtine direct s-ar putea realiza pe cai ocolite. Sper