Intre bani si flori... nu e nici o legatura. In mod normal. Ori poate aceea ca banul e floare de rai, cind il ai fara masura. Cele mai triviale lalaieli sau strigaturi contemporane divinizeaza in felul acesta banul, terfelind toata poetica, pretuita cindva, a florii. Astazi, in legatura cu floarea, doar ornamentul de pompa mai conteaza, reprezentind o forma a exhibarii de standard financiar.
Grozava idee a avut Banca Nationala si designer-ul ei sef sa puna pe fiecare din bancnotele romanesti – compensatie si ornament – cite o floare. Sigur, toata lumea se inghesuie sa observe si sa comenteze prezenta personalitatilor culturale. Dar si corola florala e de pretuit si analizat. Oricum, pentru stiinta/nestiinta culturala a majoritatii populatiei, personalitatile respective tin de trecut, sint moarte si inspira, comunica sau educa, daca nu chiar deloc, prea putin. Floarea, insa, comunica si actioneaza in chip inconstient, automat, si n-are nevoie de logica sau comentariu.
In mod practic, floarea are rol ornamental, un altul de sedant psihologic, iar altul compensatoriu in chip moral. Ca un animalut de casa, o floricica te poate face sa zimbesti, te calmeaza. Poate tocmai fiindca banii romanesti sint tot mai „subtiri“ s-a pictat pe ele si o floare: poate ca vraja lor te-ajuta sa nu te enervezi.
Iar pentru acelasi motiv al scaderii puterii de cumparare si a valorii, poate ca dragalasenia ornamentala compenseaza. De altfel, peste tot in lume biletele de banca au devenit tot mai nostime, pe cit de sofisticate pe-atit de interesante si spectaculare din punct de vedere artistic-iconografic. Numai Australia mai are toate bancnotele din plastic. Romania e deci in frunte, leul romanesc are si el niscai prioritate; macar asa, prin forma, de forma.
Banii unui stat despotic, militarist, comunist nu vor ilustra niciodata elemente tandre. Doar mase umane
