Cu mainile pline de bataturi, adus putin de spate, Ionel Moldovan, din Jebel, arata mai batran decat este in realitate. La 30 de ani are deja 20 de cand este potcovarul comunei. Meseria a invatat-o de la tatal lui, care “m-a pus la munca de mic. La noi, la tigani, trebuie sa inveti sa muncesti de mic, ca sa poti sa-ti castigi existenta, sa-ti poti intretine familia”, spune, foarte mandru de el, Ionel. Si, dupa cum ne-au povestit oamenii din sat, Ionel poate fi mandru. Chiar daca nu are scoala, a reusit, prin munca, sa-si faca un rost. Acum este singurul potcovar din zona si faptul ca poate sa le fie de folos oamenilor il bucura foarte mult. Stie ca nu se va imbogati niciodata potcovind cai, dar asta este tot ce stie sa faca mai bine. Fata i se lumineaza de bucurie chiar si cand cineva manifesta curiozitate fata de meseria lui. Fara sa stea prea mult pe ganduri, explica cu lux de amanunte tehnica potcovirii cailor. “Trebuie sa faci cu pasiune treaba asta. La inceput trebuie sa cureti foarte bine copita. Dupa aia, potcoava bruta se gaureste la cald, dupa care se fixeaza pe copita cu caielele (cuie speciale - n.r.). Toata operatiunea dureaza aproximativ o ora. Pana acum am potcovit sute de cai, ca daca ar trebui, cred ca as fi in stare sa fac lucrul asta si cu ochii inchisi”, mai spune potcovarul. Si in acest sector, o data cu desfiintarea C.A.P.-ului din comuna, lucrurile au inceput sa se schimbe. Daca pana acum cativa ani Ionel abia reusea sa faca fata cerintelor, acum solicitarile sunt tot mai rare. “In plus, acum sunt destul de multi care au tractoare si nu mai folosesc animalele la munca campului. Probabil ca nu peste mult timp nu voi mai avea nici cat am acum de lucru”, spune cu regret Ionel. Singurele luni in care are foarte mult de lucru sunt mai si septembrie. “Atunci lucreaza oamenii cu animalele la camp”, ne lamureste potcovarul. Si pentru ca nu are nevoie de