Unii primari incep sa invete de la "fratii" lor cum se acceseaza un program al Comunitatii Europene sau cum se organizeazaa un buget Pe insemnul de la intrarea din comuna scrie "Livezi". Comuna infratita cu... Si urmeaza un sir de panouri frumos colorate, pe care scrie numele localitatilor din Franta, Belgia sau Germania, cu care e infratita comuna Livezi. Exemplul de mai sus este ales intimplator. Astfel de insemne sint tot mai dese in judetul nostru. Infratirile au devenit o moda imediat dupa revolutie. La inceput, au fost confundate cu ajutoarele pe care occidentalii le-au adus catre noi. In unele cazuri, acolo s-au si oprit. Pentru majoritatea comunelor infratite, principalul cistig resimtit este ca, aproape in fiecare vara, primarul, viceprimarul, intelectualii satului si, eventual, citiva copii talentati merg in strainatate si vad ca se poate trai si altfel. In judetul Bacau exista si situatii, ce-i drept, putine, in care infratirea s-a concretizat altfel, asa cum este ea de fapt gindita: primarii sau organizatiile neguvernamentale au invatat cum se pot accesa banii comunitatii europene, au lucrat la proiecte comune, au obtinut bani si au inteles ca acest sistem functioneaza. In judetul Bacau exista in acest moment sapte orase si comune infratite sau care se afla in faza avansata a procedurii. In alte 23 de cazuri, administratiile locale se lauda ca s-au infratit, dar acest lucru nu s-a intimplat in realitate. Stabilirea unor legaturi si un inceput de colaborare nu pot fi confundate cu infratirea. "Multi spun ca s-au infratit, dar nu au acte doveditoare pentru asta. Citeva ajutoare venite din strainatate nu inseamna ca localitatile sint infratite. Procedura presupune ca in ambele localitati sa existe hotariri de consiliu, prin care sa se dispuna infratirea sau macar sa existe documente care sa demonstreze ca demersurile au demarat", spune Luciana Pascu, coordon