- Social - nr. 15 / 23 Ianuarie, 2004 Nu vom relata ceea ce s-a petrecut in multe alte localitati din judetele Covasna si Harghita, desi detinem suficiente probe, deoarece ne-am propus sa infatisam ceea ce am trait direct si avem deplina siguranta in privinta veridicitatii celor expuse. Ne mentinem parerea si dupa 14 ani de la evenimentele sangeroase ca la Odorheiu-Secuiesc violentele au atins cote paroxistice, luand in calcul marimea asezarii (in comparatie cu marile orase: Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca, Sibiu s.a.) si lipsa reala a dezlantuirii taifunului in urma caruia au ramas familii romanesti indoliate, case si alte bunuri materiale distruse sau furate, autoturismele romanilor, fara gres, incendiate si nedumerirea transformata in spaima pentru romani, trebuind sa plece din localitatile propriei tari - in alte parti, deoarece asa doresc migratorii care s-au pripasit candva pe aicea si au dus o sustinuta actiune de decimare a populatiei autohtone. Asa s-a ajuns ca in decursul catorva secole romanii din majoritari sa devina minoritari in propria lor tara. Procesul de maghiarizare a romanilor in aceasta parte de Romanie nu a cunoscut relaxare, inclusiv in perioada de decenii a comunismului. Ceea ce este efectiv deranjant pentru noi este faptul ca elita politica a ungurilor si secuilor, ei insisi victime ale maghiarizarii, ne dau destule modele de rezolvare a problemei nationale din diverse parti ale lumii, fara a se referi la modul in care Ungaria a spulberat grupurile minoritare traitoare pe teritoriul ei. Unii invoca cu impertinenta imperiala faptul ca lipseste in zona urbana transilvana o traditie, de exemplu, a institutiilor de invatamant in limba romana. Se uita oare ca romanilor nu li se permitea sa intre si sa se stabileasca in anumite orase ca Turda, Campia Turzii, Targu-Mures s.a., edilii asupritori dadeau ucaze de stricta interzicere. Exemplele