- Cultural - nr. 16 / 24 Ianuarie, 2004 Reperele culturale muresene au ajuns la al treilea an de aparitie, dovedindu-si, cu prisosinta, rostul, devenind istorie culturala, incercand sa dea identitate dinamicii culturale pe parcursul unui an. Sigur, ceea ce contine acest documentar sunt repere, un inventar de proiecte minimale, cu care institutiile culturale cele mai importante din judet isi "provoaca" beneficiarii. In realitate, oferta culturala a fiecarei institutii a fost mai bogata in fiecare an, intr-o fireasca valorificare a oricaror noi oportunitati aparute, dincolo de ceea ce poate fi anticipat, programat. Cu plusurile si minusurile ei, miscarea culturala mureseana e una care, in buna masura, are ritm, diversitate, consistenta, este performanta, situandu-se in "plutonul fruntas" al maratonului cultural national, la finalul fiecarui an destui performeri culturali mureseni putand spune: "Am invins". Remarcabila e solidaritatea multor institutii de cultura care, conjugan- du-si eforturile si resursele financiare, dau prestanta multor proiecte care "pe cont propriu" nu si-ar fi atins tinta. Sigur, exista un centru al culturii muresene, Targu-Muresul, si doi poli, Reghinul si Tarnaveniul. Daca Sighisoara si-ar valorifica nu doar mostenirea istorica, ci si potentialul intelectual de care dispune, castigul culturii muresene ar fi unul apreciabil. Pentru ca Sighisoara, desi e la margine de judet, are toate atributele unui centru cultural, dar care inca nu si-a dat masura adevaratei sale valori. Ludusul, Iernutul, Sovata, Sarmasul, Sangeorgiu de Padure, Miercurea Nirajului sunt si ele asteptate sa-si confirme statutul de oras pe care-l au, si din perspectiva culturala. Cateva localitati din mediul rural _ Raciu, Deda, Idicel Sat, Gurghiu, Ibanesti, Sincai, Solovastru, Bahnea, Voivodeni s.a. _ sunt si ele bune conducatoare de cultura, prin eforturile de c