"Castanul Unirii". Asa ar putea fi intitulat un copac batrin, de 200 de ani, din satul Visani, comuna Birnova. La umbra sa s-ar fi vorbit pentru prima data de unirea celor doua principate, 21 de persoane - intre care Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Hurmuzachi si Costache Negri - infiintind pe 25 mai 1856 Asociatia de Lupta pentru Unire. "S-au adunat la o vie a lui Petrache Mavrocordat si atunci au stabilit principiile de baza ale Unirii, incepind cu cautarea unui domnitor dintr-o familie domnitoare, dar nu din tarile megiese, adica din Imperiul Tarist, Turcia sau Imperiul Austro-Ungar, cineva care sa stirpeasca coruptia din Principate", a spus prof.dr. Mandache Leocov. Fost director onorific al Gradinii Botanice si specialist in Floricultura si Dendrologie, acesta a dat de urma "castanului Unirii" in aceasta vara, dupa cautari amanuntite in satul Visani. L-a gasit in gradina Margaretei Cernescu, linga casa acesteia, aflindu-se si ruinele unei mese de piatra, mentionata, ca si castanul, in documentele istorice. "Nu stiu unde se afla acest castan, dar, intr-adevar, in documentele legate de Unire este mentionat", a confirmat istoricul Gheorghe Platon, membru al Academiei Romane. Nu doar documentele sint marturie ca Unirea ce s-a infaptuit pe 24 ianuarie 1859 a fost "creionata" sub un castan. Despre aceasta, poetul Vasile Alecsandri, unul dintre unionisti, s-a exprimat in versuri. "Sub acest maret castan/ Noi juram toti in fratie/ Ca de azi sa nu mai fie/ Nici valah, nici moldovan", este una dintre strofele poeziei "Juramint". Desi mentionat in documente, castanul de la Visani ar fi avut toate sansele sa ramina in anonimat daca, in 1979, un invatator pasionat de istorie nu si-ar fi propus sa-l gaseasca. "A venit la Iasi sa caute castanul si, dupa ce l-a gasit, s-a dus si a lasat niste hirtii despre acesta la Muzeul Unirii, unde director era Petru Abrudan