Best-seller-ul Editurii Polirom la Targul de Carte Gaudeamus s-a numit Recursul la memorie, un volum de convorbiri pe care Daniel Cristea-Enache le-a purtat cu poeta Ileana Malancioiu. Desi a aparut abia spre sfarsitul anului trecut, cartea a intrat in Top 10 Polirom pe 2003 si a ajuns deja pe locul doi (primul la categoria "Jurnale, memorii"). In fundal, ea lasa sa se teasa, alaturi de profilul partenerului de discutie, un veritabil portret al criticului la treizeci de ani.
- De ce era importanta pentru un critic tanar realizarea acestui volum iscat din dialogul cu un mare scriitor?
- Intrebarea e buna. Insusi titlul cartii e un raspuns: Recursul la memorie. Ileana Malancioiu reprezinta pentru mine un adevarat model, deopotriva intelectual si moral. In literatura romana, si fac referire acum la cea postbelica, sunt multi scriitori valorosi, iar datoria mea de critic literar este sa le citesc cartile si sa le comentez. Din pacate, exista un numar mult prea mic de adevarate caractere. Ileana Malancioiu este una dintre aceste fericite exceptii. Este omul care nu face compromisuri, care a avut o comportare ireprosabila si inainte de '89, in timpul regimului comunist, si dupa '90. Iata, asadar, destule si importante argumente pentru a realiza aceasta carte dialogata.
- La inceput a fost literatura memorialistica. De la un timp, din ce in ce mai multe volume de convorbiri isi fac aparitia in literatura romana actuala. Asistam la o noua moda literara?
- Imediat dupa '89, a existat un prim val de recuperare a literaturii documentare - a memoriilor, jurnalelor, confesiunilor, a tuturor acestor scrieri de sertar, imposibil de publicat sub comunism. A fost deci o nevoie de adevar, de informatie care nu putea fi livrata inainte. Un al doilea val, contrar primului, a fost recuperarea fictiunii. Publicul a in
