Fabrici si terenuri de zeci de milioane de dolari, date pe nimic
Controversele iscate in jurul privatizarii SNTR scot la iveala o situatie uluitoare: in cele trei vinzari succesive ale producatorului autohton de tigarete, valoarea tranzactiei a scazut de la 130 milioane de dolari, in 2000, la 16 milioane de dolari, patru ani mai tirziu. Ca sa bata palma pentru a obtine a opta parte din cit negociase in primul contract, statul a acceptat sa stearga datorii echivalente cu 122 milioane de dolari. Asadar, daca in primul caz cistigul la bugetul de stat s-ar fi ridicat la 95 milioane de dolari (pretul tranzactiei si datoriile asumate), in cele din urma bilantul privatizarii SNTR este socant: statul a renuntat la o proprietate industriala nu punind, ci luind din buzunarul contribuabililor romani peste 100 milioane de dolari. In primul caz, contractul a fost semnat din partea statului de Ioan Muresan, fost ministru taranist al agriculturii. In cele doua vinzari, pe contracte si-au pus semnaturile doi ministri PSD: Ilie Sirbu si Ovidiu Musetescu.
5 motive pentru care putem considera ca pretul de 2,1 milioane de dolari platit pentru pachetul majoritar este mult sub valoarea SNTR:
? societatea detine fabrici, evaluate in 2001 la 80 de milioane de dolari;
? fabricile au beneficiat de-a lungul timpului de investitii in utilaje de zeci de milioane USD cu bani imprumutati de la stat;
? numai terenurile de sub fabrici erau evaluate, tot in 2001, la trei milioane de dolari;
? un alt teren, in Baneasa, care poate fi vindut imediat, a fost evaluat la zece milioane USD;
? societatea a fost iertata de o mare parte din datorii, recent statul stergind nu mai putin de 122 milioane de dolari debite la buget.
Desi PSD a prezentat-o ca pe o privatizare dubioasa a fostei guvernari, pina la urma actele arata ca adevaratele schimbari de prop