* Gellu Naum, Poemas, traducere în spaniolă de Victor Ivanovici, Editura Espiral Maior, Coruña, 2003 În ultimii ani, mi s-au cerut, în diverse împrejurări, propuneri de cărţi româneşti pentru traducerea în străinătate. Fie că era vorba de editori, traducători, manageri culturali, agenţi literari sau chiar scriitori din alte ţări, cererea conţinea, aproape fără greş, menţiunea "fără poezie". Motivele erau aceleaşi: intraductibilitatea poeziei, dificultatea impunerii unui poet dintr-o "limbă mică", specificul editurii sau al colecţiei în care eventuala carte românească s-ar fi strecurat. Excepţiile mă lasă întotdeaună visătoare: un număr întreg din revista poloneză Literatura na swecie dedicat poeziei române contemporane, antologia de poezie românească tradusă în suedeză de Dan Shafran, cîteva proiecte actuale şi discrete, în curs. Mi-am imaginat întotdeauna că, alături de căile "fireşti" ale trecerii unui scriitor dintr-o cultură într-alta, există un fel de filieră poetică, prin care nu trec doar poeţii poeziei, ci un gen special de scriitori rari care fac gol în jur sau care, dimpotrivă, adună şcoli de discipoli: Celan, Pessoa, Canetti, Boris Vian, Nabokov, Peter Esterházy sau Gellu Naum. Hispanistul Victor Ivanovici le-a propus editorilor de la "Espiral Maior", Antonio Domínguez-Rey şi Miguel Anxo Fernán-Vello, antologia bilingvă care tocmai a apărut în Spania din poezia lui Gellu Naum, prezentată pentru prima dată acum doi ani, la Atelierul de traduceri din Rianxo, lîngă Santiago de Compostela. Ea urmează să fie lansată în aprilie 2004 şi în România, în cadrul "Zilelor Cervantes" organizate de Institutul Cervantes din Bucureşti. Se ştie, Victor Ivanovici a tradus Kavafis în româneşte, Ion Barbu în spaniolă şi Nichita Stănescu sau Gellu Naum (Zenobia )

în greceşte. Nici nu se putea o alegere mai bună pentru transpunerea în spaniolă a unei selecţii semni