Deprins cu spartul seminţelor, care aduce cătat în gol, clipit alene şi tocat cu maxilar de hîrciog, creierul românilor se dedulceşte zi după zi la un alt exerciţiu de tîmpificare: ciunga shock a ştirilor de la ora 5. Nu e deliciu mai mare pentru fanii lui Garcea, tabiet mai sfînt la ceasul amiezii, decît să-şi mestece cerebelul pe-o parte şi pe cealaltă, să se umple de sucul cutremurător al lumii ca loc ostil şi să se ducă, începînd de pe la vreun 6, să facă baloane care să pocnească de veşti proaste în faţa vecinilor, care şi ei au auzit. În esenţă poveştile sînt din cele mai simple.Vă voi spune acum, aşa cum le-am aflat şi eu, pe 4 februarie, la PRO TV, nişte istorii despre o familie armonioasă şi liniştită, o octogenară care-şi ducea pacific zilele în satul Gurba, o fată vrednică, un bătrîn care avea o pensie şi un tînăr schior care mergea cu trenul. Oameni normali, cu destine fireşti, despre care cine ar fi putut să ştie, sau să bănuiască, sau să prevadă că... Că într-o zi bărbatul din Fălticeni îşi va surprinde soţia împreună cu amantul. Că vor trece alte două zile pînă cînd el, înşelatul, să înceapă timid următoarea discuţie: "Păi, e frumos? Aşa se face?" şi apoi, firesc, să o omoare în bătaie cu un scaun de bucătărie. Şi că într-o noapte, în satul Gurba, doi copii, de 15 şi 16 ani,

or să dea buzna peste o femeie de 80 de ani, or să o violeze, iar după, or să-i şterpelească toată mîncarea din cămară. Că bătrîna o să se opună cu argumentul imbecil: "cum să-mi prind io mintea cu voi, că voi sînteţi puşti?" Că oricum nu va mai conta. Sau că odată, o fată harnică şi bună, de 17 ani, o va tăia la produs în Spania şi părinţii or să primească pentru asta un radiocasetofon şi un televizor color. Şi că un bătrîn va zăcea mort în casă un an jumate, iar rămăşiţele lui pămînteşti vor fi datate după ultimul talon de pensii, găsit pe masă: octombrie 2002. Apoi