* Autorităţile din Serbia vor să impună corespondenţilor de presă străini taxe vamale exorbitante, informează South East Europe Media Organization (SEEMO), o reţea de jurnalişti care lucrează în Europa de Sud-Est, afiliată la Institutul Internaţional de Presă din Viena. Noua reglementare, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2004, pune taxe vamale pe mobilierul, hainele şi echipamentul de birou introduse în ţară de jurnaliştii străini, chiar dacă ei rămîn în Serbia pe o perioadă limitată. Cei care au intrat în ţară înainte de 1 ianuarie vor trebui să plătească taxe pe reportofoane, aparate foto, laptopuri şi celelalte obiecte necesare pentru a-şi face meseria. Taxele vor fi anuale şi se vor ridica la 33% din valoarea obiectelor, astfel încît corespondenţii care rămîn doi ani la post vor plăti 66%, iar cei care rămîn trei ani vor plăti 99%, informează SEEMO (www.seemo.org). Probabil că şi în Serbia, ca şi în România, autorităţile gîndesc după vechiul principiu haiducesc "să luăm de la cine are". * După încheierea războiului, oraşul bosniac Mostar a rămas împărţit în şase sectoare distincte, constituite pe bază etnică. Pe 28 ianuarie 2004, Paddy Ashdown, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia-Herzegovina, a impus un nou statut pentru administrarea oraşului, după ce timp de cîteva luni avuseseră loc zadarnice negocieri între partidele politice locale. Conform noului statut, cele şapte administraţii vor fi înlocuite de un singură, iar numărul consilierilor locali va fi redus de la 194 la 35, ceea ce ar trebui să refacă unitatea oraşului şi să creeze o adminstraţie eficientă. "Nici una dintre etnii nu va mai putea avea mai mult
de 15 reprezentanţi în Consiliul local, astfel încît nici una dintre etnii nu va deţine majoritatea", a spus Paddy Ashdown, citat de Sloboda Bosna. Fiecare etnie va avea cel puţin 4 locuri, inclusiv sîrbii, căci dincolo de unificarea oraşul