interviu cu Sorin VIERU

Vorbeaţi în Riscul gîndirii (cartea scrisă împreună cu Terente Robert) despre "schimbarea situaţiei". Ce înseamnă "schimbare" din punct de vedere logic? Situaţia este dată de o porţiune din lume, adică de un ansamblu de fapte şi un ansamblu de raportări ale subiecţilor umani faţă de acele fapte şi faţă de toate elementele lumii - obiecte, persoane, reguli etc. Asemenea raportări la fapte şi elemente ale lumii le putem numi şi situări. Aşadar, situarea este o raportare a unui ins sau grup de inşi faţă de o parte a lumii. Situarea este una din modalităţile fundamentale ale existenţei umane. Din punct de vedere logic, un fapt se caracterizează prin aceea că are loc sau nu are loc; a avea loc este una din modalităţile fundamentale ale existenţei. Nu au loc, de pildă, faptele care nu-şi găsesc deloc locul (sic!) nici în afara minţii mele şi nici în mintea mea; dar nu au loc nici fapte care nu există decît parţial, adică numai în imaginaţia mea, să zicem, sau numai în imaginaţia lui Cervantes, sau numai în imaginaţia lui Don Quijote; asemenea fapte care nu au loc în realitate, adică în lumea comună, a tuturor, pot avea şi ele, evident, diferite titluri sau grade de non-existenţă (de pildă, pot reprezenta un exerciţiu lucid al imaginaţiei mele, pot fi simple năluciri, sau anticipări ale unor fapte viitoare, sau simple possibilia şi aşa mai departe...). Din păcate, nu în toate cazurile putem trage o linie precisă de demarcaţie între faptele reale şi faptele de imaginaţie. Şi nici între un fapt şi o situare faţă de acel fapt. Imprecizia se strecoară în judecăţile noastre care exprimă în acelaşi timp fapte şi calificări ale acelor fapte. Spre bine sau spre rău, există totuşi suficiente cazuri în care o asemenea linie de demarcaţie între real şi imaginar, între situaţii şi situări, poate fi trasată. Cum se spune, "faptele sînt fapte", iar u