Haosul legislativ blocheaza privatizarea, reforma in spitale si concursurile pentru posturile de director In prezent, in Capitala, 5 spitale sunt conduse de directori interimari, numiti de la "centru" cu delegatie. Situatia nu difera nici in alte judete. Delegatiile unor directori au fost prelungite de mai multe ori. Posturile ar fi trebuit scoase la concurs, dar oficiali din Ministerul Sanatatii sustin ca acest lucru se poate face numai dupa aplicarea Legii Spitalelor. Acest act legislativ se pregateste de vreo 10 ani si ar fi singura solutie pentru reforma in unitatile cu paturi. La un moment dat, circulau doua proiecte paralele. Unul era intocmit de functionarii din Ministerul Sanatatii, iar altul de senatorii din comisia de profil a Parlamentului. De legea initiala, 146/1999, nu prea isi mai aminteste nimeni. Legea Spitalelor ar trebui sa rezolve problema parteneriatului public-privat sau privatizarea acestora si responsabilizarea directorilor. Prin aceasta lege, spitalele neperformante ar putea fi inchise. In urma incercarii de restructurare a spitalelor, cele cateva mii de paturi inutile au fost desfiintate doar pe hartie. Prin 2001, membrii Asociatiei Spitalelor spuneau ca "nu este normal ca raspunderea pentru administrarea fondurilor alocate unui spital sa fie doar a directorului, deoarece plafonul de cheltuieli poate fi depasit si de sefii de sectie". Blocajul creat prin vidul legislativ face ca sefii de sectii din spitale sa fie intangibili. Daca au ocupat functia prin concurs, cu greu mai pot fi indepartati. Tot aceasta lege stabilea ca plata in spitale sa se faca dupa un indicator privind durata optima de spitalizare. Acum, pentru 185 de unitati, aceasta prevedere este istorie, deoarece au fost introduse in sistemul DRG, adica se primesc bani in functie de numarul de cazuri rezolvate. In noiembrie 2002, in Camera Deputatilor s-a stabilit ca medicii care