O crestere economica de 7-8%, fata de 4-5% cat se urmareste in prezent, ar suprasolicita economia nationala si ar avea efecte negative asupra inflatiei sau a contului curent, a declarat, luni, O crestere economica de 7-8%, fata de 4-5% cat se urmareste in prezent, ar suprasolicita economia nationala si ar avea efecte negative asupra inflatiei sau a contului curent, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). "Sa nu creada cineva ca privatizarea utilitatilor ne va trimite imediat dintr-un cerc vicios, care dureaza de 14 ani, intr-un cerc virtuos, care ne va permite o crestere economica mai mare fara a afecta alti indicatori", a explicat Lazea. Oficialul BNR a aratat ca economia romaneasca are o serie de particularitati care nu permit un ritm de crestere mai ridicat fara aparitia unor dezechilibre ale contului curent sau reaprinderea inflatiei. "In Romania ultimilor 14 ani, daca s-a fortat cresterea, am avut probleme ori cu inflatia ori cu deficitul extern", a adaugat Lazea. Pentru acest an, autoritatile estimeaza o crestere economica de 5,5%, ceea ce va aduce produsul intern brut la nivelul consemnat in1989. In ultimii 14 ani, perioadele de crestere economica au alternat cu cele de recesiune. Caderea a inceput dupa 1989, inregistrandu-se comprimari severe ale PIB, de 5,6% in 1990, 12,9% in 1991 si 8,8% in 1992. Perioada 1992 - 1996 a fost caracterizata de reveniri succesive ale productiei, cu o crestere mai putin sustinuta in 1996. Cel mai semnificativ avans a fost realizat in 1995, cand economia a urcat cu 7,1%. Ciclul de scaderi a insotit perioada 1997-1999, pe fondul unor politici de restructurare si liberalizare a preturilor. Dupa o criza care a adus in 1997 un PIB cu 6,1% mai mic decat in anul anterior, au urmat usoare ameliorari ale trendului descendent. Economia a regresat in 1998 cu 4,8% si cu 2,3% in 1999. Anul 2000