Tudor Ţopa în Ziua literară
În primul număr pe 2004 din Ziua Literar|, excelente interviuri ale dnei Iolanda Malamen continuă cu acela acordat de dl Tudor Ţopa. Puţin cunoscut, din păcate, ca prozator, Tudor Ţopa a fost afiliat oarecum abuziv de critici „Şcolii de la Tîrgovişte”. După propria mărturisire, dl Ţopa n-a fost decaît o singură dată în viaţă în oraşul de care-i este legat numele. Cu M. H. Simionescu, C. Olăreanu şi Radu Petrescu s-a împrietenit întîmplător. Primii doi solicitaseră Jurnalul lui Jules Renard de la Biblioteca Nicolae Bălcescu (aşezămîntul Brătianu de azi), unde dl Ţopa lucra. Îi ştia din facultate, dar nu-şi închipuise că le va deveni amic. De afilierea lui la „Şcoala de la Tîrgovişte” a aflat din articolul lui Dan Culcer din Vatra! Dl Ţopa a fost publicat în România literară, pe două pagini de revistă, cu un fragment din Încercarea scriitorului (1975), jurnalul editat de Cartea Românească, după ce fusese refuzat de Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în 1985. Traduceri din Stendhal, Taine şi alţii. Născut în 1928 la Cernăuţi, a absolvit Filosofia la Bucureşti în 1951. Ar fi bine dacă dna Malamen ar adăuga înterviurilor scurte note bio-bibliografice. Pentru un scriitor extraordinar cum este Tudor Ţopa, ar fi o mică reclamă necesară. Trebuie să începem să ne cunoaştem valorile adevărate. * În Ramuri, numărul ultim din 2003, o polemică spumoasă: Alexandru George versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea şi o cam şcolărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligaţia abonării instituţiilor de învăţămînt
