Instantele de judecata aplica neunitar si contradictoriu instrumentul cautiunii, care ar putea aduce statului venituri importante Maine, Tribunalul Bucuresti va pune in discutie cererea formulata de fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache - arestat in octombrie 2002, pentru trafic de influenta - privind punerea sa in libertate pe cautiune. Desi institutia cautiunii este reglementata de Legea penala romana, instantele de judecata o aplica intr-un mod neunitar si contradictoriu, transformand-o practic intr-un instrument desuet. Reamintim in acest sens ca, intr-un alt dosar de rasunet al Parchetului National Anticoruptie - JIMTIM -, instanta de judecata a stabilit pentru cei doi inculpati, Florica Dinculescu si Dan Jinga, o cautiune de un miliard de lei pentru fiecare. Intrucat cei doi nu au putut plati suma respectiva, judecatorii nu au mai luat in discutie cererea acestora de eliberare pe cautiune. Nu asa stau insa lucrurile si in cazul fostului consilier guvernamental Fanel Pavalache, care - contra sumei de 2 milioane de dolari, din care a incasat 20.000 de dolari - a promis rezolvarea falimentului Bancii Internationale a Religiilor. Instanta de judecata a stabilit o cautiune modica, respectiv 50 de milioane de lei. Aceasta in conditiile in care averea lui Fanel Pavalache este estimata la cateva milioane de dolari, fiind compusa, intre altele, din 7 imobile (in Bucuresti, Snagov, Tulcea si Eforie) si 8 autoturisme. Raportat la averea lui Pavalache, precum si la miliardul de lei stabilit pentru inculpatii din dosarul JIMTIM, cautiunea de 50 de milioane de lei este derizorie, si aceasta demonstreaza ca instantele de judecata nu inteleg sa se foloseasca de un instrument care poate aduce venituri importante statului. Legea penala prevede ca, in cazul respingerii cererii de punere in libertate pe cautiune, banii sunt restituiti inculpatului, iar in cazul admiterii