Noul sistem de finantare pe caz rezolvat prevede ca pacienul mort in urma unui infarct este mai "valoros" decit unul care scapa cu viata. Cheltuielile facute de spital pentru un pacient care moare sint mai mari decit atunci cind pacientul este salvat. Nu este o noutate faptul ca reformele care s-au facut pina acum in domeniul Sanatatii au bulversat acest domeniu de activitate. Una din masurile de natura a asigura finantarea este introducerea sistemului de plata pe caz rezolvat (DRG), ceea ce presupune decontarea cheltuielilor pe care le face spitalul pentru vindecarea unui pacient. Pentru ca, din acest an, spitalele vor primi bani dupa numarul de cazuri rezolvate, fiecare manevra medicala sau diagnostic au fost evaluate sub forma unor "valori- relative", cu alte cuvinte, niste coeficienti intre 0 si 22. Practic, punctajul obtinut pentru fiecare "caz rezolvat" inseamna o anumita suma de bani, iar cu cit punctajul este mai mare cu atit suma de bani este mai mare. Interesant este faptul ca ceea ce se numeste "caz rezolvat" nu presupune doar pacientul care a iesit sanatos pe poarta spitalului, ci si cel care a decedat. Astfel, un pacient mort din cauza unui infarct miocardic "valoreaza" mai mult decit cel care a fost resuscitat si salvat. Pentru a fi inteles mai bine sistemul de plata pe caz rezolvat, dam ca exemplu situatia in care spitalul va primi mai multi bani atunci cind se fac eforturi pentru salvarea unui copil, dar acesta moare, decit atunci tratamentul s-a dovedit eficient. Un transplant cardiac reusit si externat face 21,63 de puncte, iar tratarea unei hipertensiuni arteriale - 0,48 de puncte. O psihoza este echivalenta cu 0,8 puncte, iar o arsura de gradul trei cu grefa de piele insumeaza 19,37 de puncte. "Sigur ca, pentru cei neavizati, acest lucru ar putea avea o alta insemnatate decit cea fireasca. Pacientul care a decedat a presupus un mai mare efort din