- Istoric - nr. 26 / 7 Februarie, 2004 Este un fapt indeobste cunoscut ca nici inainte de '89, nici de atunci, manualele de istorie (fie si alternative) nu reflecta una dintre cele mai intunecate pagini de istorie moderna a romanilor, perioada ocupatiei horthyste in Transilvania de Nord. Cu atat este mai simptomatic faptul, cu cat se doreste ca elevii maghiari din invatamantul national romanesc sa invete istoria ungurilor dupa manuale editate la Budapesta. Ministerul de resort si inspectoratele scolare judetene par a avea miopie, deoarece se invata istoria in gimnaziu si in licee la sectia maghiara dupa falsurile si rastalmacirile budapestane. O data cu trecerea la separatismul scolii din partea minoritatii maghiare, aceasta situatie de facto nu poate fi eficient controlata. Pana in '89, elevii invatau texte literare despre Lidice, de exemplu, dar nimic nu se pomenea despre Ip, Treznea, Huedin, Santana de Mures si multe locuri transilvane, unde ororile au avut diferite grade de intensitate, dupa raportul numeric al romanilor autohtoni si al bestiilor invadatoare, ajutate de localnicii maghiari. Despre o astfel de pagina dorim sa relatam, avand probe de prima relevanta. Un astfel de caz a fost descris in coloanele ziarului "Cuvantul liber". In catunul Ciobotani, apartinand comunei Stanceni, debutul administratiei militare horthyste a inceput cu amenintari, batai si schingiuiri pentru romani, unii dintre ei si-au purtat betesugul pana la apusul vietii. Cu cateva decenii in urma, putea fi intalnit langa podul de peste Mures, unde-si avea o cascioara, sateanul Ciobota Toader. Era in tinerete un flacau frumos, cu un placut timbru al vocii, dar ramas celibatar, deoarece isi purta cu anevoie piciorul drept, zdrentuit in bataile suferite din partea cavalerilor lui Horthy. Era cunoscut in sat sub numele de Toaderu lu Costan. Tatalui sau i-a fost maghiarizat numele