FESTUS
Breuiarium rerum gestarum populi Romani/Scurta istorie a poporului roman, editie bilingva
Traducere de Marius Alexianu si
Roxana Curca. Editie ingrijita,
studiu introductiv, note si comentarii, indice de Nelu Zugravu
Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“, Colectia „Bibliotheca Classica Iassiensis“, Iasi, 2003, 368 p., f.p.
Pentru a trasa cadrul istoric in care si-a scris Festus Breuiarium-ul, se cuvine spus ca este vorba despre a doua jumatate a secolului al IV-lea d.Hr., coordonatele principale fiind, pe de o parte, Dominatul, cu transformarile politice si sociale pe care le-a presupus, si, pe de alta parte, crestinismul si coexistenta mai mult sau mai putin pasnica dintre aceasta noua spiritualitate si cea pagina, traditionala. In plus, este o epoca in care tendinta spre concizie poate fi socotita drept o forma de expresie culturala (Giovanni Cupaiuolo). Iar breuiaria, una dintre speciile istoriografice predilecte ale vremii, sint o manifestare a acestei tendinte.
In prologul lucrarii sale, Festus isi enunta metoda astfel: „res gestas signabo, non eloquar“, adica „voi nota faptele, fara a le expune pe larg“. Si in acest fel rezuma in Breuiarium-ul sau mai bine de 1000 de ani de istorie a Romei, de la intemeiere (ab Vrbe condita), in 753 i.Hr., si pina in anul 369 d.Hr., in timpul domniei imparatului Valens. Caci, asemenea lui Eutropius, contemporanul lui, la comanda acestui imparat si-a scris Festus opul. De altfel, intre breviariile celor doi exista numeroase similitudini, explicabile prin faptul ca Festus a putut folosi lucrarea lui Eutropius ca izvor, ca si prin probabila existenta a unor surse comune amindurora.
Una dintre informatiile care se regasesc deopotriva la cei doi autori este, de pilda, cea privitoare la situatia provinciei Dacia, care, adaugata Imperiului roman de c
