(Urmare din numărul trecut)

Un om de atitudine

Volumul Aici şi acum, cuprinzând eseuri, studii, polemici, însemnări de jurnal, interviuri, scrisori deschise – difuzate de scriitor prin mass-media în perioada 1970-1995 –, este convingător şi emoţionant. Nu sună a gol, ca atâtea alte volume de publicistică, ocazională şi convenţională, apărute după 1989. Îl citim, încă de la prima pagină, cu maximă atenţie, întrucât unele texte ne-au rămas în minte de pe vremea publicării lor în presă, când s-au remarcat prin gravitate şi printr-o bună credinţă rar întâlnită la noi.

Iar lectura întregului nu dezamăgeşte. Dimpotrivă. Prin însumare, textele disparate creează o atmosferă de responsabilitate susţinută, care le pune şi mai bine în valoare. Singurele secvenţe care displac sunt acelea în care scriitorul vorbeşte pe un ton solemn – şi uneori teatral-eroic – despre creaţia sa, despre menirea lui de creator etc. Evidenţiind însă o vanitate naivă, o lipsă de abilitate, şi aceste secvenţe contribuie la câştigarea încrederii noastre.

Primul compartiment al cărţii este constituit din texte scrise între 1987 şi 1995 la Paris. Înainte de căderea lui Nicolae Ceauşescu şi a comunismului, când Securitatea încă îşi putea trimite la Paris emisarii funeşti pentru a-i reduce la tăcere pe recalcitranţi, scriitorul are curajul să denunţe genocidul din România şi să culpabilizeze, în acelaşi timp, Occidentul pentru lipsa de energie a reacţiei sale:

„Nu departe de aici, în Europa, la trei ore de avion, un popor este pe cale de dispariţie, ca fiinţă biologică (copiii şi bătrânii mor de frig şi din lipsă de medicamente), dar şi ca fiinţă morală şi spirituală.

Două balene blocate în banchizele de gheaţă de la Polul Nord au fost salvate, dar rari sunt cei care au protestat când bisericile, mânăstirile sa