- Social - nr. 30 / 13 Februarie, 2004 Prin osardia Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National, Muzeului Judetean, dar si a unor muzeografi de exceptie - a caror viata si activitate s-a identificat cu efortul de a "scoate la lumina" cartea veche romaneasca (bisericeasca) -, Muresul este unul dintre putinele judete ale tarii in care acest demers a dat roade. O remarca speciala in aceasta actiune i se cuvine, neindoios, Elenei Mihu, muzeograf la Muzeul Judetean Mures, care, inca din 1975, s-a aplecat cu o pasiune de invidiat in actiunea de identificare si cercetare a acestei componente a patrimoniului nostru cultural, care este cartea romaneasca veche. "In ultimii 10-15 ani - preciza Elena Mihu -, impreuna cu colegii mei de la Oficiul de patrimoniu (azi, desfiintat, o data cu constituirea Directiei pentru Cultura - n.n.), am inventariat (investigat) biserica cu biserica, sat cu sat, din peste 180 de localitati muresene. Numai ca, pe langa carti intregi, in multe locuri aveam surpriza sa gasim doar file dispersate sau fragmente de carte, pe baza carora, ulterior, printr-o munca migaloasa de cercetare - cu "armele" specifice bibliofilului si nu numai - reconstituiam cartea, o datam si-i intocmeam "foaia de titlu", dupa care, pentru fiecare parohie, redactam declaratii, procese verbale, pastrate azi si la Directia pentru Cultura, Muresul fiind unul dintre putinele judete din tara care detine asemenea evidente". Fapt este ca acest efort - desfasurat pe parcursul atator ani - a facut ca in judetul Mures sa poata fi scoase la lumina si redate circuitului cultural aproximativ 2.000 de carti vechi romanesti, cu valoare de tezaur. Fara a intra in detalii - desi Elena Mihu ne-a oferit o intreaga lista cu asemenea "carti de patrimoniu" -, merita subliniat ca, in Mures, numai Cazania lui Varlaam, Iasi, 1643, se pastreaza in 27 de exemplare (doar Maramure