- Editorial - nr. 34 / 19 Februarie, 2004 Nici una din tarile fostului lagar socialist nu s-a rasfatat cu autostrazi. Motivul a fost mai mult de natura ideologica decat economica. In conceptia lor, autostrazile ar fi fost forma superioara a decadentei capitaliste. Pe de alta parte, Henry Ford, inventatorul automobilului avea alta parere. "Nu este adevarat ca suntem prea saraci ca sa avem autostrazi. Adevarul este ca suntem saraci pentru ca nu avem autostrazi". Aceste doua forme de gandire diametral opuse au avut de-a lungul timpului efecte total diferite. In vreme ce teritoriile statelor cu economie de piata functionala au fost brazdate de cat mai multe autostrazi, care le-au ajutat sa comunice mai bine si sa se dezvolte atat din punct de vedere economic, cat si al civilizatiei, statele de dupa Cortina de Fier s-au retras in propria cochilie, ideile lor inguste si lipsite de perspectiva producand resurectie si subdezvoltare. Cu toate acestea unele tari din categoria amintita (cu exceptia Albaniei si a Romaniei) au gustat totusi din marul oprit, "tragandu-si" macar cate o autostrada. Asa, de pilda, Iugoslavia se mandrea cu Autostrada Soarelui, cu o lungime de peste 500 km, de la Nis la Zagreb prin Belgrad. Bulgaria avea si ea pe langa sosele foarte bune, de tip sovietic, cateva tronsoane, intre Sofia si Varna, intre Sumen si Varna, iar Ungaria dispunea de o autostrada spre Viena si una spre Balaton, care apoi au proliferat spre toate punctele cardinale ale tarii. Cehia si Slovacia dispun si ele de cateva sute de km de autostrazi, de pe vremea comunistilor. Numai noi, romanii, am ramas cum am ramas, desi nu ne putem plange de lipsa vocatiei de constructori, iar asa-zisa autostrada Pitesti-Bucuresti in lungime de 94 km a fost mai mult o testare a capacitatii noastre, incercand mai mult sa dovedim altora ca, daca am vrea, am putea. Informatiile care au circulat arat