- Social - nr. 35 / 20 Februarie, 2004 Scrisoarea trimisa de Corneliu Vadim Tudor israelianului Eyal Arad, de la care presedintele Romaniei Mari a solicitat servicii de consultanta, data publicitatii, a surprins neplacut pe romanii ardeleni. Stim bine, in viata unui om pot interveni multe momente, chiar descumpanitoare, care sa decida o schimbare de atitudine, in general, dar nu de conceptie, care sa duca la rasturnarea unor principii anterior sustinute cu tarie. Sa-l elogiezi azi pe maresalul Ion Antonescu, brav barbat al neamului, sa-i inalti statui, sa-i dedici articole elogioase si poezii, ca apoi sa afirmi ca acesta ar fi fost responsabil pentru uciderea a 400.000 de evrei, inseamna nesabuinta, sa nu spunem iresponsabilitate! Sa-ti pui, peste noapte cenusa in cap, din antisemit declarat sa devii, brusc, filosemit, si, printr-o schimbare la fata, dupa cunoscutele pamflete incendiare, sa recunosti Holocaustul pe teritoriul Romaniei, sa-ti ceri scuze de la rabinul Moses Rosen, post-mortem, si de la scriitorul Elie Wiesel, invocand o "inima noua", insotita de promisiunea ca va renunta la violentele de limbaj, ceva nu-i chiar cuser. Intrebarea este: ce urmareste Vadim prin aceasta intoarcere de macaz? Deocamdata reactiile venite dinspre Centrul Simon Wiesenthal, dinspre alte multe personalitati, nu sunt cele asteptate si dorite de Vadim: "Prefacatorie absurda, total neconvingatoare"; "gest nesincer"; "s-a pocait, intr-adevar?"; "propaganda electorala". Intrebarea care acum se pune, dupa compromisul dezamagitor, este urmatoarea: cand a fost sincer, cu adevarat, Vadim? ION ARDELEANU - Social - nr. 35 / 20 Februarie, 2004 Scrisoarea trimisa de Corneliu Vadim Tudor israelianului Eyal Arad, de la care presedintele Romaniei Mari a solicitat servicii de consultanta, data publicitatii, a surprins neplacut pe romanii ardeleni. Stim bine, in viata unui om pot interven