A studiat in Elvetia, initial arte plastice, fiindca iubeste pictura. A terminat apoi Scoala superioara de arte vizuale din Geneva. A debutat in lungmetraj in Romania, cu Marfa si banii, film premiat A studiat in Elvetia, initial arte plastice, fiindca iubeste pictura. A terminat apoi Scoala superioara de arte vizuale din Geneva. A debutat in lungmetraj in Romania, cu Marfa si banii, film premiat la festivaluri internationale. A scris (impreuna cu Razvan Radulescu) scenariul filmului semnat de Lucian Pintilie, Niki Ardelean, colonel in rezerva, iar acum cateva zile a devenit primul roman care a castigat un Urs de aur pentru scurtmetraj la Berlinala, cu filmul Un cartus de Kent si un pachet de cafea. Dar toate acestea spun destul de putin despre cine este Cristi Puiu.
- Daca ar fi sa rememorezi zilele petrecute anul acesta la Berlin, in timpul festivalului, ce ti-ar veni imediat in minte?
- Mie nu prea imi plac plecarile, de-asta din aproape 30 de festivaluri la care a fost filmul meu, Marfa si banii, eu am fost doar la vreo cinci. Dar de data asta am luat-o ca pe o vacanta, aveam nevoie. Nu sunt nici foarte sociabil, de vorbit, am vorbit doar cu cativa concurenti, un argentinian si o regizoare olandeza, care venise impreuna cu operatoarea ei. In dimineata premierii am nimerit la masa cu acesti oameni si, la un moment dat, a trecut pe langa noi o chelnerita draguta, blonda, cu o fusta mini, care ducea pe o tava un pahar alb, gol, pe care l-a scapat exact in dreptul nostru. S-a facut tandari! Am zis atunci ca asta inseamna noroc, dar n-am crezut ca va fi chiar asa. Cert e ca noi, cei de la masa, am luat premiile: argentinianul premiul special al juriului, cele doua olandeze Ursul de argint, iar eu pe cel de aur. Cum sa nu fii superstitios?
Am vazut doar cateva filme, dar stiu ca selectionerii unor festivaluri atat de importante sunt foarte riguros