Noroc cu Parlamentul European ca a scos Opozitia din hibernare. Nici nu s-au stins bine ecourile votului de la Bruxelles, ca liderii politici ai partidelor din opozitie au si schitat, la repezeala, o Noroc cu Parlamentul European ca a scos Opozitia din hibernare. Nici nu s-au stins bine ecourile votului de la Bruxelles, ca liderii politici ai partidelor din opozitie au si schitat, la repezeala, o motiune de cenzura. Plini de elan, liberalii si pedistii s-au inspirat din lucrarea parlamentarilor europeni, i-au dat un titlu adaptat si au pornit sa convinga lumea ca noua motiune va fi lovitura de gratie data guvernului Nastase. Pana aici, nimic anormal. Nici macar lipsa de originalitate a opozitiei nu mai mira pe nimeni, dupa ce, trei ani de zile, PNL si PD au trait conspectand ziarele, pentru a avea subiecte la intalnirile cu presa. La fel de fireasca este si incercarea de a folosi motiunea de cenzura pentru a atrage asupra lor atentia opiniei publice. Insa chiar directia loviturii principale este gresita. Solicitarea demisiei cabinetului nu va face altceva decat sa stranga randurile pesediste, sa mai bage carbuni in masinaria parlamentara de vot. PSD va argumenta ca schimbarea cabinetului, intr-un an electoral, inseamna, pe fond, amanarea de facto a oricaror negocieri cu Romania pe o perioada de un an de zile, cat ar fi necesar pentru ca lucrurile sa se aseze. Un calcul constitutional simplu arata ca un nou guvern ar putea fi instalat prin luna mai, ceea ce ar duce, fara discutie, exact la suspendarea negocierilor, mai ales ca, tot in primavara, se aleg si europarlamentarii. PSD si Adrian Nastase au gestionat prost criza ivita in relatia cu UE. Tonul a fost dat chiar de premier, care, saptamani in sir, s-a straduit sa ne convinga ca nu e vorba decat de niste rataciti care nu stiu ce vorbesc si ca nici pomeneala ca, intr-o comisie a UE, sa se puna problema suspendari