Imaginea celor 25 de şefi de stat europeni, zîmbind în jurul unei mese rotunde, pregătindu-se să discute despre ce hotărîri ar trebui luate cînd se vor întîlni data viitoare, e bună pentru emisiunile de ştiri. Cei interesaţi de eficienţă caută soluţii pentru a-şi impune priorităţile şi ideile. Întîlnirea de la Berlin a celor trei şefi de stat - Chirac, Schroeder, Blair - s-a concentrat asupra problemelor economice: "Noi nu încercăm să dominăm pe nimeni, cu atît mai puţin să dominăm Europa. Trebuie să fie limpede faptul că prosperitatea Europei şi a cetăţenilor europeni poate fi garantată doar dacă vom avea succes în implementarea noilor produse şi a noilor locuri de muncă", a declarat cancelarul Germaniei, subliniind caracterul "tehnic" al întîlnirii. Atras în dinamica mai vechiului cuplu franco-german, pentru care nu fusese pînă acum decît un partener ocazional, Tony Blair confirmă: "Nimeni nu trebuie să se simtă rănit în sensibilitatea lui din cauza acestei întîlniri. Se adoptă diverse formate. Relaţia franco-germană va fi în continuare extrem de puternică şi cred că acest lucru e bun pentru Europa. Aceste trei naţiuni reprezintă jumătate din populaţia Europei şi peste jumătate din bogăţia ei. Dacă vom cădea de acord cum să facem ca economia să meargă mai bine, beneficiul va fi al întregii Europe". Unii (Luxemburg, Danemarca) n-au nici o obiecţie. Şase ţări - Spania, Italia, Portugalia, Olanda, Polonia şi Estonia - au adresat o scrisoare preşedintelui Uniunii Europene prin care cereau respectarea pactului de stabilitate (Franţa şi Germania l-au încălcat recent pe motivul că sînt ţări mari şi importante). "În Europa, nimeni nu vrea să fie un cetăţean de categoria a doua. Europa înseamnă 25 de ţări, nu trei", declara la BBC ministrul italian pentru Europa, Rocco Buttiglione. Dincolo de nemulţumirea celor neinvitaţi la masă, valurile create de întîlnirea celor