"Administratorul firmei nu a fost identificat, iar societatea respectiva nu functioneaza la sediul declarat. Sunt premise care duc la concluzia ca e vorba de o firma-fantoma" - fraze care se regasesc tot mai des pe procesele-verbale de constatare ale Garzii Financiare. Firme cu aparenta activitate legala, interpuse in tranzactiile fictive Firmele-fantoma, create cu unicul scop de a frauda bugetul de stat s-au inmultit vertiginos. Nu putine sunt cazurile in care "strigoii fiscali" sunt folositi pentru stimularea unor tranzactii comerciale si pentru compensari intre companii. Pentru a induce in eroare Fiscul, patronii evazionisti care lucreaza cu firme-fantoma incearca sa interpuna in tranzactiile fictive inregistrate si societati care desfasurau o aparenta activitate legala, prin inregistrarea operatiunilor economice si depunerea tuturor declaratiilor de impozite si taxe. Rezultatul este o adevarata caracatita fiscala, foarte greu de verificat. In acest fel, foarte elaborat, a lucrat o firma suceveana, Mefitex, care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 100 de miliarde de lei prin tranzactii comerciale fictive, in care au fost implicate peste 50 de societati-fantoma. O desfasurare de forte cu adevarat impresionanta, cu atat mai mult cu cat, pentru a depista societatile-paravan, care erau folosite pentru fraudarea bugetului de stat, inspectorii fiscali a trebuit sa verifice peste 300 de parteneri de afaceri ai firmei sucevene, din 31 de judete. Globalizarea presupune si importul unor forme de fraudare a bugetului de stat mult mai evoluate Aceasta forma de evaziune, mult mai elaborata decat metodele clasice, e una de import, dupa cum sustin expertii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care cred ca firmele-fantoma sunt forme evoluate de evaziune care au aparut si in Romania in urma procesului de globalizare a economiei mondiale. "Conform studiilor publicate de