In Postul Pastilor, la Pascani. Parintele Costel Olariu, de la Biserica "Sfanta Parascheva" . "Prin rugaciune nu se vindeca numai cancere. Se muta si muntii din loc". Sfanta Liturghie s-a incheiat de trei ore. De la intrarea in catedrala si pana la altar - un sir lung de oameni. Cate patru-cinci pe ran...

In Postul Pastilor, la Pascani

Parintele Costel Olariu, de la Biserica "Sfanta Parascheva"

"Prin rugaciune nu se vindeca numai cancere. Se muta si muntii din loc"

Sfanta Liturghie s-a incheiat de trei ore. De la intrarea in catedrala si pana la altar - un sir lung de oameni. Cate patru-cinci pe rand. La capatul sirului, intr-o firida intunecata din stanga catapetesmei, se vede chipul unui preot, slab luminat de flacara unei lumanari. "Seamana cu un egumen grec din Sfantul Munte", asta a fost prima mea impresie. Barba lata, tasnind din obrajii puternici, nas coroiat, sprancenele stufoase si ochii negri, mari, scanteind parca de o vesnica voiosie. Oamenii se inchina pe rand in fata sa, ii saruta mana cu infrigurare, apoi se aseaza si-si zic pasul. Ceilalti asteapta la o cuviincioasa distanta, cat sa nu poata auzi. Au venit sa se spovedeasca. Pe chipul unei femei curg lacrimi amare de suferinta. Alta iese din firida altarului cu chip fericit. Nevazute pacate grele cad moarte, infrante ca Balaurul din icoane.

Becul din cer

Pascani, oras mohorat si sarac, oras "de trecere" spre alte zari mai luminoase. Nodul de cai ferate hraneste oamenii. Ceferisti pasind grabiti, prin frig, catre case, adapostind sub subele indigo vreo surpriza ieftina pentru copii, adusa de departe. Baieti de cartier care-si petrec toata ziua si noaptea prin carciumi insalubre, caznindu-se sa gaseasca bani pentru inca o bere si-o partida de biliard, singurele lor ratiuni de a fi in acest oras muribund. Caciuli rusesti, ceata, manele asurzit