In realitate, aproape nimeni nu crede in mod serios ca Ioan Talpes se muta de la Palatul Cotroceni la Palatul Victoria din grija pentru reforma si soarta procesului de integrare europeana. E limpede ca asistam, de fapt, la o miscare politica strategica importanta, care tine de batalia pentru putere din Romania, si nicidecum de batalia pentru reforma. Intrarea lui Ioan Talpes in guvern consfinteste, pana la urma, atat intarirea controlului presedintelui Iliescu asupra executivului, cat si rolul primordial pe care il joaca serviciile secrete in ecuatia de putere de la Bucuresti. In plan politic si economic, societatea romaneasca ramane in continuare sub controlul unor structuri si grupuri de interese extrase in principal din fostele elite comuniste si din fosta Securitate, coagulate mai toate in jurul pivotului care este de 14 ani Ion Iliescu.

Repozitionarile de la Bruxelles fata de autoritatile de la Bucuresti au schimbat substantial contextul politic si electoral autohton. Sansele guvernului condus de Adrian Nastase de a incheia pana la sfarsitul anului negocierile de aderare la Uniunea Europeana par tot mai reduse, in ciuda retoricii avantate de care avem parte din plin in ultimul timp. O grava lovitura de imagine pentru primul ministru. Cu efecte majore si pe plan intern. Pierderea de prestigiu si de credibilitate din exterior vor zdruncina cu siguranta si disponibilitatea grupurilor de interese politice si financiare din PSD sau apropiate partidului de guvernamant de a-i ramane loiale premierului. In plus, ramane neclar cat de mare mai este entuziasmul pentru integrare in interiorul acestor structuri de putere in conditiile in care indeplinirea listei de cereri imperative primita de la Bruxelles ar putea incurca unele interese majore. Daca judecam lucrurile plecand de la ultima formula de restructurare a guvernului, distanta dintre vorbe si fapte nu da