Aproximativ 300 de fosti salariati ai Rafinariei Darmanesti au protestat in fata societatii la care au lucrat ani de zile. Un lider sindical sustine ca a primit amenintari voalate de la un cadru SRI De la primele ore ale diminetii de ieri, femei si barbati zgribuliti si incrincenati stateau grupuri, grupuri la poarta 1 a Rafinariei Darmanesti. Daca n-ar fi fost innegurarea care se citea pe fetele lor ai fi crezut ca esti intr-una din zilele bune de lucru ale societatii la intrarea in schimb, cind animatia din fata rafinariei era la fel de mare. Din pacate, nimic din agitatia de ieri nu are a face cu zilele in care rafinaria duduia de treaba. Posomoriti, ici, colo auzindu-se cite o intrebare a cuiva, oamenii erau in asteptarea a ceva. Nu se stie ce anume. Au vazut masina ziarului si au strins rindurile in jurul nostru. M-a incearcat brusc un sentiment de deja vu, cind i- am vazut ca se aduna in jurul meu. Aproape instantaneu, mi-am amintit de mitingurile din anii '97-'98, cind am fost "retinuta", alaturi de alti colegi din presa, de rafinorii furiosi ca li se opreste societatea. De data asta, dialogul a avut insa alte dimensiuni. Era evident ca oamenii asteapta ajutor, macar de la ziaristi. Poate prea tirziu, pentru ca atunci cind s-au facut matrapazlicurile la Rafinaria Darmanesti, iar oamenii au fost platiti cu salarii grase ca sa nu rasufle o vorba in afara zidurilor, nici nu ne-ar fi raspuns la "buna ziua". Recunosc si ei acest lucru, cum la fel recunosc faptul ca demersurile lor s-ar putea sa fi venit cind deja lucrurile au fost transate si cind soarta lor a fost decisa fara drept de apel. Politica lui Iacobov: dezbinarea salariatilor Ne-au povestit cum a inceput totul, in iunie anul trecut, cind au fost momiti cu tot felul de transferuri "pe la firmele fantoma ale lui Iacobov", doar-doar va trece neobservat faptul ca are de gind sa inchida totul. Pe 16 iunie, Va