România liberă, 1 martie 1984. La ordinea zilei: recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea materialelor. O problemă asupra căreia atrăsese atenţia, clarvăzător, însuşi tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aflăm, astfel, că la întreprinderea de încălţăminte "Dîmboviţa" deşeurile de piele nu se mai aruncă: dintr-un singur kilogram de fîşii din piele, economiştii, creatorii şi muncitorii de la "Dîmboviţa" fabrică acum 5 modele de încălţăminte Romarta. Mai rămîn însă nişte "tăieţei" din piele care, şi ei, sînt folosiţi: la fabricarea tălpii artificiale. Iată şi alte exemple: asociaţiile de locatari din Botoşani se întrec în acţiunea de colectare a maculaturii, la Combinatul metalurgic Tulcea din praf şi zgură se obţin mangan şi crom; Griviţa Roşie se remarcă prin brichetarea şpanului; 80% din componentele unui automobil Dacia provin din piese recondiţionate, ca să nu mai vorbim de avîntul fără precedent pe care l-a luat reşaparea anvelopelor; din deşeurile de fructe se vor obţine uleiuri şi proteine, iar din leşiile reziduale de la fabricile de hîrtie se vor scoate 11.000 de tone de drojdie furajeră cu o concentraţie de 44% proteine. Scînteia, 2 martie 1984. Rubrica "Fapte, realizări": pe baza programului elaborat de Uniunea judeţeană a cooperativelor de producţie Dolj, s-a trecut la confecţionarea de căruţe urmînd caâ în 1984, numărul lor să ajungă la 2.000. Reportaj cu titlul "Cartea în satul de azi - factor activ de educaţie comunistă, patriotică, revoluţionară"; în satul Nanov, judeţul Teleorman, ţăranca Dida Catîru citeşte, de la bibliotecă, pe Delavrancea şi Sadoveanu, dar se pune la punct şi cu noile metode agrozootehnice: a împrumutat cărţile Irigaţiile în România şi Aventura genetică. O altă cooperatoare, Stana Ştefan, citeşte Studii critice de Gherea şi Recursul la metodă de Alejo Carpentier. Flacăra, nr. 9. Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar la Gala