"Poate că totul a început prost şi poate că cei care spun că ceva ce începe prost nu se poate termina bine au dreptate. Şi poate că ăsta e motivul pentru care sîntem aşa cum sîntem acum: precari şi minţiţi." Acesta este un fragment de soliloquium. Ştiu că nu sînt singurul care îmi spun vorbele astea, din cînd în cînd. Legătura dintre evenimentele din decembrie 1989, care sînt, după unii, misterioase, după alţii suspecte, după alţii eroice, după alţii doar tragice, şi prezent, care e după unii ratat, după alţii glorios, după alţii dezamăgitor, după alţii promiţător, o face multă lume, căci decembrie 1989 este momentul în care o altă/această realitate s-a născut. Faţă cu prezentul luminos şi tot mai european, sîntem în continuare năuci, imprecişi şi exaltaţi cînd vorbim despre trecut. Acest articol, o spun din capul locului, mi-a fost inspirat de dezbaterile din jurul unui documentar despre evenimentele din decembrie 1989 difuzat de canalul Arte la mijlocul săptămînii trecute. Toată lumea care a văzut documentarul e de acord că filmul a fost prost. Unora li s-a părut chiar jignitor. Alţii au văzut din nou o lucrătură ("bre, tocmai acum cînd avem necazu' ăsta la Bruxelles... dă-o-ncolo, că prea se leagă..." - mi-a şoptit, dezesperat, la telefon, în toiul nopţii, un amic). Oricum, ipotezele avansate sau doar sugerate în film sînt dincolo de raţional. Iliescu agent CIA, Ceauşescu sprijinit de americani să ajungă la putere, răsturnarea lui Ceauşescu era un pas important pentru reunificarea Germaniei şi de aceea toate serviciile secrete ale marilor puteri şi ale micilor lor prieteni au lucrat împreună, drumul petrolului caspic spre vest (asta era, pentru realizatorii documentarului, o temă care se discuta în 1989 exact ca acum, pierzînd din vedere "amănuntul" că în 1989 URSS exista încă şi termenii discuţiei erau cu totul şi cu totul alţii, admiţînd că această discuţ