Cui foloseşte chestia că Revoluţia din decembrie 1989 e atribuită ba KGB-ului, ba CIA-ului, ba serviciilor de securitate maghiare, de începi să crezi că nici marţienii nu sînt străini de povestea de la Timişoara?
Cînd am auzit la difuzor că americanii au pus pentru prima dată piciorul pe Lună, m-am dus glonţ la bunicul meu care gîdila cu furca o şură de paie din dosul casei şi i-am relatat minunea. Bătrînul m-a privit cu oarece milă şi a stuchit printre dinţi o frază scurtă: "Propagandă comunistă, nepoate!". Zadarnic am încercat să-i explic că ruşii n-au nici un amestec şi că e vorba de programul american de cucerire a spaţiului cosmic etc., etc. Moşul, care mai auzise la radio că pe fosta lui pîrloagă CAP-ul scoate zece mii de kile de grîu la hectar, o ţinea una şi bună: propagandă comunistă, propagandă comunistă. În seara cînd am văzut filmul difuzat pe Arte, cu nea Nicu plămădit în laboratoarele NASA, cu Stelian Tănase în postura Anei Ipătescu, cu Iliescu şcolit la CIA, cu un fleşcăit nomenclaturist maghiar dîndu-se mare că el le-ar fi răsucit cheiţa în spinare şi pastorului Tökes, şi generalului Stănculescu, mi-am amintit de vorba de odinioară a bătrînului. Căci dacă serviciile inteligente americane n-au avut altceva mai bun de făcut în decembrie 1989 decît să altoiască, pe mlădiţa capitalismului firav răsărit în zilele revoltei populare, trunchiurile zdravene ale bătrînilor activişti şi securişti de bine, atunci daţi-mi voie să afirm că şi Miciurin era agent american. Mircea DINESCU
Cui foloseşte chestia că Revoluţia din decembrie 1989 e atribuită ba KGB-ului, ba CIA-ului, ba serviciilor de securitate maghiare, de începi să crezi că nici marţienii nu sînt străini de povestea de la Timişoara?
Cînd am auzit la difuzor că americanii au pus pentru prima dată piciorul pe Lună, m-am dus glonţ la bunicul meu care gîdila cu furca o şură de paie d
