Din dorinta de a avea un baiat, in familia Agrigoroaie s-au nascut zece copii. Singurul baiat al familiei, Iulian, recunoaste ca nu e usor sa ai opt surori. Fetele sint cele care se ocupa de treburile casei. Ca sa stie toata lumea ce are de facut, mama a facut grafice, chiar si pentru mulsul vacii. Gheorghe Agrigoroaie, din Cordun, si-a dorit foarte mult un baiat. Si pentru ca nu a reusit nici la prima, a doua sau a treia incercare, a perseverat. Astazi, la 52 de ani, el are o casa de copii: opt fete si un baiat. Daca soarta nu ar fi fost cruda cu familia lor, astazi doi baieti s-ar fi numit Agrigoroaie. Alaturi de Iulian, care are 20 de ani, ar fi fost si Marius, care ar fi trebuit sa- si sarbatoreasca majoratul daca nu l-ar fi calcat o masina cind avea sase ani. "Tare mult mi-am dorit sa am un baiat, sa-mi duca numele mai departe. Eu am fost un copil sarac, parintii mei nu aveau stare si, cind prin munca mea am reusit sa ma ridic, am vrut sa am urmasi care sa-mi poarte numele familiei", a spus Gheorghe Agrigoroaie. Cu toate staruintele si rugaciunile lui, abia la al saselea copil a reusit sa fie tata de baiat. Simtind ca li s-a schimbat norocul, sotii Agrigoroaie au mai facut un copil, tot un baiat. Dupa tragedia in care l-au pierdut pe cel mai mic dintre baieti, s-au gindit sa-i faca o pereche celui ramas in viata, sa nu se simta pierdut printre surori. N-au reusit decit sa-si mareasca familia cu inca trei fete, dintre care cea mai mica, Vasilica, este eleva in clasa a IV-a. In casa plina de flori a familiei Agrigoroaie, capul familiei accepta cu placere sa vorbeasca despre copiii sai. Ca sa aiba un baiat a fost cit pe ce sa infieze un copil de la Leagan. "Era in 1977 si aveam deja trei fete. Pe atunci, eram miner la Filipestii de Padure si m-am dus la Bucuresti la un leagan de copii. Nu m-am putut hotari pe loc pe care sa-l iau, toti mi se lipisera de suflet" isi