"Cei care cred si spun ca in aceasta zi se beau 40 de pahare de vin se inseala amarnic. Este o injurie la adresa acestei zile sfinte", ne-a declarat preotul paroh Nicolae Hurjui, de la biserica "Inaltarea Domnului" In ziua de 9 martie, cind biserica crestina serbeaza pe cei 40 de mucenici din Sevastia, jertfiti pentru dreapta lor credinta, in toate satele si orasele locuite de rom?ni se practica mai multe tipuri de obiceiuri, crestine si precrestine. Aceasta, intrucit sarbatoarea a suprapus momentul echinoctiului de primavara, aducind in atentie riturile de purificare, de comemorare a mortilor si de obtinere a belsugului. Inca din zorii acestei zile se aduna gunoaiele de prin curti, de la vite si din casa si li se da foc, ?n mijlocul bataturii. Conform traditiei, cei din familie, dar mai ales tinerii, sar peste acest foc, in asa fel incit fumul sa le patrunda pe sub haine, ca "sa fie feriti de rele", sa se bucure de sanatate si sa poata vedea "flacarile comorilor". Protectori ai agricultorilor si ai vegetatiei, cei 40 de Mucenici (Sfintii) sint cinstiti prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape in toate localitatile din tara se fac pentru memoria Sfintilor colacei din faina de griu. Forma acestora si numele lor sint diferite de la o zona la alta: "Sfinti si Sfintisori" in Moldova, "Macinici si Mucenici" in Muntenia, "Bradosi" in Oltenia, "Brindusei" in Banat. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, miini si picioare; alteori, Sfintii sint modelati ca porumbel sau ca o albina. Dincolo de aceste forme arhaice, care aduc in atentie simbolismul crestin, colacii se mai fac in forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subtiri sau/se incolacesc ca o spirala. In ceea ce priveste modul de preparare, trebuie sa spunem ca in majoritatea localitatilor, sate si orase, Sfintii se framinta din aluat dospit, se coc la cuptor si apoi se ung cu