Din echipa de 26 de ministri cu care Adrian Nastase a plecat la drum, au mai ramas langa el zece: Mircea Geoana, Mihai Tanasescu, Ioan M. Pascu, Ioan Rus, Dan Ioan Popescu, Ilie Sarbu, Miron Mitrea, Razvan Theodorescu, Acsinte Gaspar si Vasile Puscas. Din 2000 incoace, 7 ministere au cunoscut schimbari la varf: este vorba despre Educatie, Sanatate, Munca, Administratie, Integrare, SGG si, acum, dupa indelungi ezitari si amanari, Justitie. Alte 9 ministere din schema initiala de functionare a guvernului Nastase au fost restructurate, devenind agentii, autoritati nationale sau parti ale unor structuri ministeriale mai ample. Sanatatea, Mediul sau Turismul au un statut aparte in aceasta evolutie politico-institutionala: titularul Ministerului Sanatatii a fost de doua ori schimbat (Beuran a inlocuit-o pe Bartos, fiind la randul sau schimbat cu Branzan), in vreme ce Mediul a devenit in iunie 2003 parte a Ministerului Agriculturii, pentru a fi acum reinfiintat ca minister (sub conducerea Sperantei Maria Ianculescu), iar Turismul, initial tot minister, a intrat in urma cu 9 luni in "parohia" lui Mitrea, pentru a fi organizat de aici inainte ca agentie nationala. O alta agentie nationala va privi Tineretul, "extras" din cadrul Educatiei.
Desi inaintea primei restructurari guvernamentale, exigenta prima era reducerea numarului de posturi ministeriale sau asimilate cu ministerele, la 1 martie 2004 Nastase conducea 15 ministri (inclusiv cel pentru coordonarea SGG) si 6 ministri-delegati, avand de asemenea in subordine sau sub coordonare nu mai putin de alte 35 de autoritati nationale sau agentii. Ultima remaniere sporeste numarul tuturor celor trei categorii. De fapt, din decembrie 2000 incoace, Nastase a impus guvernului cateva structuri inedite: in iunie anul trecut, premierul a inventat ministrii-delegati (de tipul Blanculescu, Oprea sau Dijmarescu). Acum a doban
