Sa procedam cronologic, fara a neglija insa apele freatice care unesc, in speta, Gala Filmului Documentar de la sfirsitul lunii februarie cu festivitatea Premiilor UCIN din chiar ziua Martisorului, incepind cu faptul ca la ambele manifestari decorul si recuzita au jucat un rol esential: Gala documentarista a beneficiat de ambianta nou-nouta a Salii Multimedia din sediul abia inaugurat al Ministerului Culturii din ograda Muzeului Satului, in timp ce Sala de marmura de la Cinema Studio a asa-zisei „Uniuni a Cineastilor din Romania“ a fost impodobita cu grele matasuri alb-rosii si snururi uriase de aceleasi culori, figurind martisoare monumentale. Au functionat ca atare, in egala masura, din plin si abundent, mijloacele, cultura si gustul demne de promotorii si zelatorii productiilor epopeice si ai festivitatilor triumfaliste, de care nici una dintre cele doua institutii gazda nu duce lipsa.

In ograda Muzeului Satului, oficialul Laurentiu Damian (desi nu se stie in virtutea carui rang, oferta sau functie cu care-l va fi delegat ministrul aflat la fata locului) si inevitabila Manuela Cernat (inevitabila, fiindca o vom reintilni ca prezidenta – ?! – la proclamarea Palmaresului UCIN, dupa rolul de spicherita la Gala de trista amintire de la Cinema Patria, din toamna trecuta) au fost comperii ceremoniei restante de premiere a realizatorilor seniori de la fostul si actualul (?) studio numit in continuare „Alexandru Sahia“ (!). Acestia fusesera omisi la praznicul prezidential-patriarhic din 2002, cind cu Excelentele din bransa, numarate a fi 68+l (datorita dedublarii in autocinstire a lui Sergiu Nicolaescu). Excelentele documentarului, acum recompensate, fiind si ele corespunzator numeroase: 26.

Ar fi de neiertat sa nu consemnam deserviciul facut din nou breslei de egalitarismul politicii de racolaj. Nu atit prin configurarea listei premiatilor, oric