- Editorial - nr. 47 / 9 Martie, 2004 Constatam, cu regretul care insoteste indeobste anumite concluzii in astfel de situatii, ca romanii din aceasta parte de tara suntem martorii a doua aspecte diametral opuse: guvernantii nu cunosc ce ascunde o ingrijoratoare si tragica realitate in judetele Harghita si Covasna, iar "croitorii" de "tinuturi secuiesti" si de enclave etnice autonome pe teritoriul national ascund, premeditat, dovezile de ei create, cu minutiozitate, din decembrie 1989 incoace. Daca privim atenti la reprezentarea populatiei romanesti din judetele in care au fost infiintate "scaunele" din Tinutul Autonom Secuiesc _ asa dupa cum reiese dintr-un recent studiu al expertului dr. Ioan Lacatusu _ , "in judetul Harghita, romanii nu au reprezentanti in consiliile locale ale municipiilor Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, ale oraselor Gheorgheni, Cristuru-Secuiesc, Vlahita, Baile Tusnad, precum si in majoritatea comunelor etnic mixte." Analizand atent reprezentarea populatiei romanesti in consiliile locale, dupa alegerile din 2000, cercetatorul avizat ajunge la concluzia ca, in 21 de localitati administrative, "din totalul de 39, romanii nu au reprezentanti la Targu-Secuiesc (cu 1.595 de locuitori romani, intr-un procent de 7,79 la suta din totalul populatiei municipiului), Zabala (906 _ 18,82 %), Baraolt (298 _ 3,09 %), Aita Mare (1.688 _ 9,48 %), Bradut (195 _ 4,15 %), Ojdula (183 _ 5,19 %), Malnas (135 _ 2,76 %), Batani (112-2,48 %) etc. Aproape la fel se prezinta situatia si in comunele Poian, Sanzaieni, Bodoc, Borosneul Mare, Catalina, Cernat, Ghelinta, Ghidfalau, Lemnia, Moacsa, Reci, Brates, Turia, Valea Crisului, Varghis, Comandau si in orasul Targu-Secuiesc. Cu toate ca in localitatile Belin si Zagon romanii laolalta cu rromii, care vorbesc romana, formeaza 58,48 % si, respectiv, 50,42 % din totalul populatiei, au doar 5-6 consilieri, iar primarii sunt