Nesatuii "de merit"
Nu poate decat sa ne bucure stirea ca statul a ajuns, dupa atatia ani de nepasare, la concluzia ca e de datoria lui sa se ingrijeasca de batranetea oamenilor de cultura, de stiinta si a sportivilor de performanta. Toti cei care au insemnat ceva in viata spirituala, artistica si sportiva romaneasca, dar abia isi duc zilele cu o pensie de mizerie, binemerita sprijinul financiar al statului. La drept vorbind, orice om care a trudit o viata in tara asta, platind impozite si contributii de pensie, are dreptul, la batranete, sa i se restituie, sub forma unui venit lunar decent, ceea ce a dat vreme de cateva de decenii, spre a nu fi nevoit sa indure pana la moarte neomenestile privatiuni si umilinte la care este supus in ceasul de fata. Oricate scuze s-ar cauta in starea de azi a economiei, incapabila sa suporte nu stiu cati pensionari pe cap de salariat, e imoral sa uitam ca actualii pensionari au incheiat un contract cu statul roman, menit sa le asigure o batranete linistita, si ca nu ei sunt cei care au nesocotit termenii contractului. "Indemnizatie de merit" ar trebui sa primeasca nu doar performerii artelor, stiintelor si sportului. Ea li se cuvine deopotriva tuturor pensionarilor din Romania, pentru meritul de a fi supravietuit in conditii de extrema pauperitate. Iata de ce Legea 118 din 2002, temeiul legal al recentelor, discriminatoarelor indemnizatii, n-ar trebui tratata atat ca o recunoastere oficiala a valorii selectionatilor, cat mai ales drept un prim si foarte timid pas spre asumarea de catre stat a obligatiilor contractuale neonorate fata de batranii care inca mai respira.
Fireste ca lista celor 1.500 de beneficiari ai "indemnizatiei de merit" ridica destule semne de intrebare. Mai intai prin rotunjimea numarului celor alesi. Cum se va fi facut numaratoarea de au iesit fix 1.500 si nu, de pilda, 1.501 sau 1.499? A
