John UPDIKE
S
Traducere si postfata de Th.I. Fleseru,
Editura Univers, Bucuresti, 2004, 238 p.
Relatia cu realismul este si in S la fel de ambigua ca si in celelalte romane ale lui Updike. Sursa de inspiratie, indicata ostentativ intr-o nota a autorului, este scandalul iscat in America de deschiderea unui controversat lacas de cult oriental, in plina epoca Reagan. Pe de alta parte, motto-ul preluat din Litera stacojie sugereaza o posibila lectura intertextuala, pornind de la adoptarea unui punct de vedere feminin pe tot parcursul romanului.
Eroina-naratoare fuge de acasa intr-un ashram din desertul Arizona, unde se practica tantra sub indrumarea unui celebru si extravagant guru.
Aici gaseste o oaza cu propriile voluptati, habitudini, in fine, cu propria teologie imanenta: „Nici o responsabilitate. Nici un sentiment de vinovatie. Doar sex si dans si inginat OM si privit cum Dumnezeu trece pe linga ei intr-o limuzina“. Ca sa-si ingroape trecuta viata burgheza, Sarah isi ia rapid un amant, apoi trece printr-o perioada lesbiana si sfirseste in bratele maestrului, unde atinge piscurile placerii, dar cade si in „abisul“ dezamagirii cind afla ca acesta era de fapt un armean-evreu intreprinzator din Massachussetts care isi imprumutase falsa identitate indiana doar pentru publicitate. Nicidecum naiva, doamna delapideaza in tot acest rastimp sute de mii de dolari din fondurile manastirii, pentru ca stie ca libertatea interioara nu are nici un sarm fara o solida baza financiara.
Romanul e postmodern in mod manifest numai la nivelul ideologiei, facind o trecere in revista a temelor „eretice“: descentralizarea, homosexualitatea, industrializarea spiritualului s.a.m.d. Ca structura, ramine ancorat in traditia prozei epistolare, care este pentru Updike fieful scriiturii feminine. Naratoarea renunta la privilegii
