- Editorial - nr. 55 / 19 Martie, 2004 Atunci cand apareau in presa primele "ecouri" ale intalnirii secrete, care a avut loc in lunile februarie si iulie 1990, intre Helmut Kohl, cancelarul federal al Germaniei, si presedintele sovietic Mihail Gorbaciov, secretar general al PCUS, s-au gasit multi analisti politici si ziaristi care sa se grabeasca sa considere totul un "scenariu diversionist", lansat din diverse scopuri urmarite. Tot asa spuneau candva unii, daca ne amintim bine de acele vremuri, si despre deloc enigmaticul "Plan Valev". Iata, timpul a trecut, iar adevarul despre acele timpuri, cand s-au pus multe la cale, incepe sa iasa la iveala. Recent, revista "Lumea" nr. 3 facea publice planurile sovieto-germane de impartire a zonei estice a Europei, despre care atunci multi isi dadeau doar cu presupusul si vorbeau, bineinteles, in soapta, numai pe la colturi. La 11 februarie 1990, ca dintr-o "intamplare", chiar membrii Biroului Politic al PCUS aflau, cu stupoare, ca, in urma discutiilor care au avut loc intre Mihail Gorbaciov si Helmut Kohl, acestia considerau ca unirea celor doua state germane s-ar putea realiza "prin autodeterminare libera, daca doresc acest lucru". Uimit a fost pana si cancelarul federal, in fata divulgarii unor discutii secrete, intrucat "substanta convorbirilor si intelegerilor" avute nu se obisnuia sa fie data publicitatii nici macar in cazul unor cosmetizari si voalari. Unificarea celor doua state germane se va realiza la 3 octombrie 1990, reconstituindu-se, astfel, noul centru geopolitic al Europei, determinand - cum se exprima Helmut Kohl -, prin "sansa unui parteneriat pe termen lung", noua distribuire a puterii pe batranul continent. Cum s-au petrecut, de fapt, lucrurile? La intalnirea din 16 iulie 1990, din statiunea Jeleznovodsk, din Crimeea, cancelarul federal, Helmut Kohl, si presedintele Mihail Gorbaciov incheiau un acord care