"Putin si-a depasit din acest punct de vedere predecesorii, pe Stalin si Andropov" considera un sociolog rus citat de saptamanalul francez LExpress. "Niciodata in epoca sovietica nu au jucat KGB-ul si armata un rol atat de important in gestiunea societatii". De la transferul de putere de la Eltin la Vladimir Putin, asa-numitii "siloviki", adica birocratii cu epoleti proveniti din serviciile secrete, din armata si din politie, au ajuns sa ocupe o treime din toate functiile importante din administratia centrala si regionala din Federatia Rusa. Regimul instituit astazi la Kremlin se aseamana mult, in opinia unui istoric rus, cu cel din perioada tarului Alexandru al III-lea, care se sprijinea pe biserica ortodoxa si pe o politie omnipotenta.
Libertatea de miscare a mass-media din Rusia a devenit tot mai restransa. Intr-un articol publicat recent in Wall Street Journal, renumitul sahist Gary Kasparov, un critic acerb al regimului Putin, scria ca, intr-una din rarele situatii in care a fost invitat la o emisiune produsa de un canal de televiziune, moderatorul l-a rugat sa nu care cumva sa mentioneze vreunul din cele doua cuvinte interzise la Moscova in aceste zile: Hodorkovski si Cecenia.
Acumularea unei astfel de puteri discretionare la Kremlin nu are doar consecinte interne. Depasirea crizei economice, mai ales datorita veniturilor substantiale generate de exporturile de energie la preturi semnificativ mai ridicate decat cu 5-6 ani in urma, si intarirea puterii statului dupa ce toti oligarhii incomozi au fost pur si simplu pulverizati, au redesteptat ambitiile imperiale ale Moscovei. Vladimir Putin a calificat recent drept o tragedie nationala dezintegrarea Uniunii Sovietice, pe care de altfel o regreta mai bine de 60% dintre rusi. Kremlinul a transmis de altfel fara echivoc Uniunii Europene ca doreste compensatii pentru extinderea acesteia spre Est, i
